poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ Sonet fără nici o legătură cu faptul că azi împlinesc 43 de ani
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-09-20 | |
black garden view
departe se prăbușesc schelele scheletele uriașe ale noptii / statuile de piatră / au glas/ au inimă/ au suflu. dumnezeu a dat viață îngerilor lui negri le-a dat aripi și le-a spus zburați. noi nu auzim/ am pus cortine de fier garduri de sârmă electrice care tremură la trecerea tramvaielor și îngerii negri ne dau târcoale, ne simt respirația/ își întind mâinile lungi /ne pipăie / se suflă ca într-un locaș sfânt în care ard lumânări. în gradină nu mai crește nimic doar aripile negre se întind peste pământ, peste case ne adăpostim lângă coloanele înalte ale capelelor lângă florile de fum. dumnezeu le-a spus / creșteti. muddy moonlight nu vom trăi niciodată atât de mult încât se vedem urmele distrugerii. trupurile noastre în urne. dar ai timp să observi cum dragostea se transformă apoi dispare și ea în neant ca într-un ocean rece / păsările bătrâne zboară deasupra cimitirelor știu / că aici e locul unde ne vom întalni pentru ultima dată. șoaptele tale sunt calde/ când îmi spui lumile din interior se vor contopi în curând în pământ. la suprafață rămân gândurile noastre care se prefac în fiare / ne jupoaie pielea de pe cord de pe mușchi de pe fețele albe pentru ca sângele nostru să se vadă mai bine curgând. and roses are faint dar undeva, departe lumea se ridică și coboară ca o macara care își duce greutățile până la nivelul etajului nostru și le scapă apoi cu putere jos. tu nu vei cerși milă / eu nu voi implora dupa cunoaștere. aerul întinde fire elastice peste oraș plin de aceeași lumină pe care stelele au împraștiat-o demult/ la fel și noi absorbim radiațiile din jur/ în praful de pe obraji nu ne curg lacrimi recunoaștem că suntem o pradă pentru toată neliniștea din noi. in morning sun și toate astea fac parte din povestea descompunerii noastre din memoriile îngerilor negri cărora dumnezeu le-a spus / creșteti. și vă înmulțiți. valurile de zăpadă or să vă spulbere iarna întunericul va fi un loc cald, străin pentru mine dar liniștea lor va fi și liniștea mea.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate